Vineri, 20.01.2012, SCMD Filiala 1 Calarasi a organizat un miting de protest avand alaturi, ca invitati, membri ai societatii civile -Sindicatul Liber din Invatamant Calarasi, Sindicatul FRATIA, Sindicatul Navigatorilor, s.a.m.d. La miting s-a alaturat multi calareseni si numai ploaia ne-a alungat de pe platoul din fata Prefecturii Jud. Calarasi.
Pentru vizionare, dati clic aici.
BIROUL OPERATIV
FILIALA 1 CALARASI
SCMD
luni, 23 ianuarie 2012
marți, 7 iunie 2011
SCMD alaturi de SNPPC la actiunea de pichetare a MAI
Cu sau fara lege, actiunea de distrugere a MAI si SRI, ca preambul al distrugerii Romaniei, continua.
In fata perspectivei de disponibilizare a 19.000 de cadre, liderii sindicali ai politistilor de frontiera si vamesilor, inca necumparati de Putere, desfasoara ample actiuni de protest in fata sediului MAI, incepand de luni, 06.06.2011.SCMD a fost alaturi de sindicatele politistilor, marti, 07.06 a.c. prin Filiala Calarasi.
marți, 17 mai 2011
Sindicaliștii militari au renunțat la mitingul de vineri
Actiunea de pichetare a sediului PDL Calarasi a fost obstructionata de primarul Municipiului Calarasi, care nesocotind legislatia, a incalcat-o si a hotarat, fara a consulta SCMD Filiala 1 Calarasi, sa mute locul de desfasurare in curtea Institutiei Prefectului Judetul Calarasi.
Biroul Operativ al Filialei a hotarat renuntarea la actiunea sindicala si transmiterea unui comunicat al carui continut il regasiti in cele doua link-uri de mai jos:
Biroul Operativ al Filialei a hotarat renuntarea la actiunea sindicala si transmiterea unui comunicat al carui continut il regasiti in cele doua link-uri de mai jos:
- http://www.observatorcl.info/sindicali-tii-militari-au-renun-la-mitingul-de-vineri
- http://www.calarasi1.ro/jurnalpdf/1454_45.pdf
B.O. SCMD Filiala 1 Calarasi
marți, 11 ianuarie 2011
Comunicat
Luni 10 Ianuarie 2011 la sediul din Str. Muşeţelului nr.6 a avut loc Adunarea generală Filialei 1 Călăraşi a S.C.M.D.
După cuvântul introductiv în care s-au adresat urările tradiţionale membrilor filialei, au fost felicitaţi membrii de sindicat care au aniversat în această perioadă ziua de naştere precum şi membrii de sindicat care au aniversat ziua onomastică.
Pe ordinea de zi au fost următoarele:
1. Activităţi desfăşurate în perioada de la ultima adunare generală a filialei din 7 Decembrie 2010;
2. Prezentarea componenţa filialei:
a. Număr de membrii la 10 Ianuarie 2011
b. Înscrieri de la ultima şedinţă şi înmânarea legitimaţiilor noilor membrii de sindicat
c. Structura pe categorii de membrii de sindicat
d. Cazul unui membru de sindicat care în temeiul art.8 al.(7) din Statutul S.C.M.D. pentru neplata cotizaţiei timp de un an este „considerat autoexclus din sindicat, situaţia definitivându-se prin hotărârea Consiliului Naţional al Reprezentanţilor”.
3. Prezentarea şi comentarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al S.C.M.D. - forma finală.
4. Propuneri supuse aprobării adunării generale a filialei cu măsuri organizatorice impuse de prevederile R.O.F.
5. Prezentarea pe scurt a celor mai semnificative materiale apărute pe site-ul S.C.M.D.
6. Prezentarea modul de finalizare a propunerilor din adunările generale anterioare ale filialei.
7. Obiective pentru perioada următoare, cu termene şi responsabilităţi concrete:
a. Informarea tuturor membrilor de sindicat precum şi a colegilor noştri cadre militare în rezervă şi retragere nemembrii de sindicat asupra demersurilor pentru contestarea deciziilor de recalculare a pensiilor.
b. Multiplicarea şi distribuirea ,,Ghidului cu demersurile membrilor şi activităţile filialelor sindicatului cadrelor militare disponibilizate pentru contestarea deciziilor de recalculare a pensiilor”.
c. Instituirea Serviciului de permanenţă pentru primirea documentelor de la membrii de sindicat. Întocmirea planificării membrilor de sindicat care asigură permanenţa pentru primirea documentelor la sediul sindicatului.
d. Identificarea şi contactarea a doi avocaţi din Baroul Călăraşi în vederea susţinerii acţiunilor în tribunalul local. Comunicarea consilierului juridic Emilian Pielmuş prin e-mail a datelor solicitate.
e. Organizarea unor acţiuni specifice luptei sindicale la data şi locaţiile stabilite de Biroul Operativ al filialei.
f. Întocmirea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2011, care se va înainta Comitetului Director spre analiză şi aprobare.
g. Plata cotizaţiei de către toţi membrii filialei, ca o condiţie cumulativă pentru dovada calităţii de membru de sindicat în acţiunile din justiţie.
h. Completarea şi transmiterea tabelelor cu membrii de sindicat care îl împuternicesc pe dl. col. (r) dr. Dogaru Mircea să ne reprezinte în următoarele dosare
nr.2756/2/2010 la Curtea de Apel Bucureşti, termen 04.02.2011
nr.6965/2/2010 la Curtea de Apel Bucureşti, termen 19.01.2011
nr.10866/3/2010 la Tribunalul Bucureşti, termen 19.01.2011
i. Informarea tuturor colegilor noştri cadre militare în rezervă şi retragere nemembrii de sindicat că se mai pot înscrie în S.C.M.D. şi pot fi cuprinşi în „Tabelul cu membrii S.C.M.D. din Filiala 1 Călăraşi reprezentaţi de preşedintele S.C.M.D. col. (r) dr. Dogaru Mircea, pentru sesizarea în acţiuni în justiţie, având ca obiect contestarea recalculării pensiilor”.
j. Identificarea unui spaţiu adecvat activităţilor şi numărului de membrii ai sindicatului, pentru a fi solicitat oficial autorităţilor locale.
k. Mediatizarea acţiunilor Filialei 1 Călăraşi a S.C.M.D.
În partea a doua a adunării s-au dezbătut demersurile membrilor şi activităţile Filialei 1 Călăraşi a S.C.M.D. pentru contestarea deciziilor de recalculare a pensiilor.
Honor et Patria! Vae victis!
Preşedintele S.C.M.D. Filiala 1 Călăraşi
Col. (r)
Paul SWIDER
După cuvântul introductiv în care s-au adresat urările tradiţionale membrilor filialei, au fost felicitaţi membrii de sindicat care au aniversat în această perioadă ziua de naştere precum şi membrii de sindicat care au aniversat ziua onomastică.
Pe ordinea de zi au fost următoarele:
1. Activităţi desfăşurate în perioada de la ultima adunare generală a filialei din 7 Decembrie 2010;
2. Prezentarea componenţa filialei:
a. Număr de membrii la 10 Ianuarie 2011
b. Înscrieri de la ultima şedinţă şi înmânarea legitimaţiilor noilor membrii de sindicat
c. Structura pe categorii de membrii de sindicat
d. Cazul unui membru de sindicat care în temeiul art.8 al.(7) din Statutul S.C.M.D. pentru neplata cotizaţiei timp de un an este „considerat autoexclus din sindicat, situaţia definitivându-se prin hotărârea Consiliului Naţional al Reprezentanţilor”.
3. Prezentarea şi comentarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al S.C.M.D. - forma finală.
4. Propuneri supuse aprobării adunării generale a filialei cu măsuri organizatorice impuse de prevederile R.O.F.
5. Prezentarea pe scurt a celor mai semnificative materiale apărute pe site-ul S.C.M.D.
6. Prezentarea modul de finalizare a propunerilor din adunările generale anterioare ale filialei.
7. Obiective pentru perioada următoare, cu termene şi responsabilităţi concrete:
a. Informarea tuturor membrilor de sindicat precum şi a colegilor noştri cadre militare în rezervă şi retragere nemembrii de sindicat asupra demersurilor pentru contestarea deciziilor de recalculare a pensiilor.
b. Multiplicarea şi distribuirea ,,Ghidului cu demersurile membrilor şi activităţile filialelor sindicatului cadrelor militare disponibilizate pentru contestarea deciziilor de recalculare a pensiilor”.
c. Instituirea Serviciului de permanenţă pentru primirea documentelor de la membrii de sindicat. Întocmirea planificării membrilor de sindicat care asigură permanenţa pentru primirea documentelor la sediul sindicatului.
d. Identificarea şi contactarea a doi avocaţi din Baroul Călăraşi în vederea susţinerii acţiunilor în tribunalul local. Comunicarea consilierului juridic Emilian Pielmuş prin e-mail a datelor solicitate.
e. Organizarea unor acţiuni specifice luptei sindicale la data şi locaţiile stabilite de Biroul Operativ al filialei.
f. Întocmirea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2011, care se va înainta Comitetului Director spre analiză şi aprobare.
g. Plata cotizaţiei de către toţi membrii filialei, ca o condiţie cumulativă pentru dovada calităţii de membru de sindicat în acţiunile din justiţie.
h. Completarea şi transmiterea tabelelor cu membrii de sindicat care îl împuternicesc pe dl. col. (r) dr. Dogaru Mircea să ne reprezinte în următoarele dosare
nr.2756/2/2010 la Curtea de Apel Bucureşti, termen 04.02.2011
nr.6965/2/2010 la Curtea de Apel Bucureşti, termen 19.01.2011
nr.10866/3/2010 la Tribunalul Bucureşti, termen 19.01.2011
i. Informarea tuturor colegilor noştri cadre militare în rezervă şi retragere nemembrii de sindicat că se mai pot înscrie în S.C.M.D. şi pot fi cuprinşi în „Tabelul cu membrii S.C.M.D. din Filiala 1 Călăraşi reprezentaţi de preşedintele S.C.M.D. col. (r) dr. Dogaru Mircea, pentru sesizarea în acţiuni în justiţie, având ca obiect contestarea recalculării pensiilor”.
j. Identificarea unui spaţiu adecvat activităţilor şi numărului de membrii ai sindicatului, pentru a fi solicitat oficial autorităţilor locale.
k. Mediatizarea acţiunilor Filialei 1 Călăraşi a S.C.M.D.
În partea a doua a adunării s-au dezbătut demersurile membrilor şi activităţile Filialei 1 Călăraşi a S.C.M.D. pentru contestarea deciziilor de recalculare a pensiilor.
Honor et Patria! Vae victis!
Preşedintele S.C.M.D. Filiala 1 Călăraşi
Col. (r)
Paul SWIDER
miercuri, 13 octombrie 2010
Adunare generala aniversara
Vineri, 15.10.2010, ora 17.00, la sediul Filialei 1 Calarasi, prima filiala infiintata de SCMD in terioriu, va avea loc adunarea generala prilejuita de aniversarea unui an de la constituire - 15 Octombrie 2009.
La aniversare participa ca invitat de onoare domnul Col. (r). dr. Mircea Dogaru, presedintele SCMD.
Au fost invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice centrale si locale, ai partidelor, ai filialelor SCMD, ai asociatiilor cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si simpatizanti ai SCMD.
La multi ani, SCMD!
Honor et Patria! Vae victis!
Presedinte SCMD Filiala 1 Calarasi
Col. (r) Swider Paul
La aniversare participa ca invitat de onoare domnul Col. (r). dr. Mircea Dogaru, presedintele SCMD.
Au fost invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice centrale si locale, ai partidelor, ai filialelor SCMD, ai asociatiilor cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si simpatizanti ai SCMD.
La multi ani, SCMD!
Honor et Patria! Vae victis!
Presedinte SCMD Filiala 1 Calarasi
Col. (r) Swider Paul
miercuri, 7 iulie 2010
Filiala 1 Calarasi - IN AJUTORUL SINISTRATILOR
Membrii SCMD - Filiala 1 Calarasi au colectat si trimis astazi 7 Iulie 2010, cu aportul substantial al Oficiului Judetean de Posta Calarasi, 39 colete (circa 290 kg) cu imbracaminte pentru sinistrati. Coletele vor ajunge cel mai tarziu vineri si vor ajunge la sinistratii din judetul Botosani cu sprijinul membrilor SCMD Filiala 1 Botosani.
Initiativa a fost prezentata in presa locala, alaturi de noi contribuind cu ajutoare si multi calaraseni..
Presedinte Filiala 1 Calarasi a SCMD
col.r. Paul Swider
Initiativa a fost prezentata in presa locala, alaturi de noi contribuind cu ajutoare si multi calaraseni..
Presedinte Filiala 1 Calarasi a SCMD
col.r. Paul Swider
joi, 1 iulie 2010
ARMATA, ÎNCOTRO?
Am onoarea sa va aduc in atentie, cu acceptul autorului, reflexiile unui profesionist.
ARMATA, ÎNCOTRO?
Ce se va întâmpla cu militarii? Nimeni nu cunoaşte cu exactitate. Nimic, dar absolut nimic nu este sigur. Înafara perspectivei dezastrului. Ei, militarii activi, în rezervă sau retragere, nu ştiu ce se va întâmpla azi. Cu atât mai puţin, mâine. Amputarea drastică a soldelor a devenit o realitate. 25% din soldă înseamnă traiul pentru o săptămână a familiei, furat în fiecare lună! Creşterea ucigătoare a preţurilor, tăierea celorlalte sporuri, mai adaugă câteva zile de foame. Militarii în rezervă, prin tăierea cu până la 60% a pensiilor militare, vor îngroşa rândurile celor condamnaţi la inaniţie.
Dacă pentru ceilalţi bugetari s-a prevăzut, măcar de formă, o oarecare posibilitate de revenire la normalitate iar pensiile nu vor putea fi atinse, pentru militari lucrurile stau cu mult mai rău. Nu mai au speranţă! Nici un reprezentant al conducerii M.Ap.N., factor politic sau militar, nu iese public să lămurească situaţia. Se pare că nu şi-au dat seama că dedesubt, acolo unde bate inima soldatului, cazanul clocoteşte. Militarii au parte doar de tăcere. Vinovată
Nici acest ministru politico-general, nici responsabilii militari de carieră, cum sunt şeful SMG şi adjuncţii săi, nu pot înţelege că este de datoria lor să limpezească apele. Să scoată din cazărmi frământarea şi incertitudinea, dezastruoase pentru orice sistem militar. Să-şi respecte subordonaţii, să arate că le pasă de modul în care ei trăiesc şi vor trăi. Să caute şi să găsească soluţii spre normalitate.
Guvernanţii? Ce fac ei? Primul ministru ameninţă. Este supărat, rău. Nu ştim de ce. Dar ştim precis pe cine. Pe poporul român. Şi pe militarii români. Cei care, după opinia sa, mănâncă banii ţării de pomană. De ce? Fiindcă nu se află toţi pe front, în tranşee, ca să-şi merite solda. În logica domniei sale, doar de aia sunt militari, ca să lupte. Nu sunt în război, nu mănâncă. Ca urmare, fiindcă e pace, au salarii nesimţite şi pensii nesimţite. Necuvenite! Atât poate mintea premierului, dumnealui atât spune…
Preşedintele, comandantul Forţelor Armate, iniţiatorul tăierii salariilor şi pensiilor militarilor (vezi declaraţia Elenei Udrea), care a numit generali cu ghiotura mai ales dintre slugile politice, se miră că sunt prea mulţi generali în clădirea ministerului apărării. La fel ca şeful guvernului, preşedintele constată că aceşti generali nu au luptat în nici un război. Când să fi luptat? O fi fost România angajată în vreun război în ultimii 65 de ani şi noi nu am aflat. Sau, dacă avem militari pe teatrul de acţiuni din Afganistan înseamnă că suntem în război cu Afganistanul şi jumătate din cei aflaţi acolo ar fi trebuit să fie generali? Ce o fi gândit domnia sa? Poate clădirea ministerului apărării, în opinia preşedintelui, ar trebui să fie „plină” cu politruci şi să mai existe doar ici-colo câte un gradat de rang inferior. Nu i-a spus nimeni preşedintelui că armata, într-o ţară normală, e condusă de generali? Şi că de la nivelul ministerului, din clădirea aceea, se coordonează viaţa armatei?
Mulţi, puţini, generalii sunt numiţi de preşedinte, adică de mintea, mâna şi stiloul domniei sale! Şi în ultimii cinci ani, domnul preşedinte a tot „fabricat” generali. Când a avut interes s-o facă. Acum, când este la ultimul mandat, se miră că sunt prea mulţi.
Ministrul Gabriel Oprea, este foarte ocupat cu partidul său, care se pare că nu o duce prea bine. Face vizite politico-propagandistice în toată ţara şi afirmă că luptă să salveze naţiunea. Pentru drepturile militarilor nu se mai bate domnul Oprea. Nici nu mai demisionează dacă sunt reduse veniturile militarilor, din rândul cărora se laudă că face parte. Chestia cu demisia şi cu drepturile de neatins ale subordonaţilor, strigate ferm în parlament, cărămida cu care se lovea de zor în piept, promisiunile făcute în faţa a mii de militari, reprezintă etape depăşite politic. Acum i-a trecut! A uitat.
La ce să se aştepte militarii? La nimic bun. Şi am argumente. Altele decât cele de mai sus. Evidente, în opinia mea:
Premierul Boc, lovit în constituţionalismul său original de Decizia Curţii Constituţionale, a hotărât să se răzbune pe români. În acest context, militarii vor fi ţinta predilectă. Pentru că au mai rămas aproape singurii din pensia cărora se poate înfrupta, demonstrând omenirii câtă dreptate a avut cu deviza „moarte pensionarilor!” Întrucât la alte pensii nu prea mai are acces, conform tradiţiei bocăneşti, se va răzbuna aici. O să le arate el militarilor! Şi mai ales celor ce au avut funcţii importante şi merite în organizarea şi conducerea acestei instituţii. Domnul Boc va face în aşa fel ca de la general la soldat să aibă acelaşi venit. Va democratiza armata, la pensii. Şi o va bagateliza, la salarii. Pentru prima dată în istorie va fi anulată o lege militară esenţială, aceea a ierarhiei militare.
Sistemul de recalculare a pensiilor militare rămâne neclar. Lăsat la discreţia incapacităţii ministrului Şeitan, verocităţii ministrului Vlădescu, nepăsării intolerabile a ministrului Oprea şi relei intenţii, urii premierului. Mă întreb. De ce nu trebuie ca fiecare militar în rezervă sau retragere să cunoască din vreme cum i se va recalcula lui, personal, venitul? De ce să nu ştie care este baza de calcul şi dacă aceasta este corectă, echitabilă, încadrată în legi, conformă activităţii lui de-alungul anilor? De ce să nu afle de pe acum cu cât i se va ciunti venitul său legitim? Cred că răspunsul e simplu, clar. Pentru că va fi un dezastru! Pentru fiecare dintre ei. Se doreşte punerea în faţa faptului împlinit.
Tăcerea şi lipsa de reacţie a militarilor activi va permite luarea oricăror măsuri, oricât de samavolnice. Aceştia nu vor, ori nu pot înţelege că din moment ce toate legile care le recunoşteau drepturile fireşti sunt încălcate, de însuşi cel care ar trebui să-i protejeze, de către STATUL român, este anormal ca ei să le mai respecte. Poate militarii activi, aşa cu pare firesc a fi, nu doresc ca prin refuzul respectării legii să destabilizeze un stat aflat deja în prăbuşire. Însă, trebuie să aibă în vedere că politicienii puterii nu se vor sfii să considere tăcerea militarilor activi drept accept şi complicitate. Ei, militarii, vor deveni astfel complici la dezastru. Pentru prezentul şi mai ales pentru viitorul armatei, pierderile vor fi incalculabile şi cu consecinţe de neimaginat azi.
Singura rezistenţă reală, vizibilă, aceea a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), va fi tot timpul atacată. În scopul diminuării influenţei sale în rândul militarilor şi a stopării creşterii puterii sale sindicale, care poate deveni o forţă de temut. Cum? Prin măsuri politice oneroase, prin discreditarea liderilor, prin atacuri bine orhestrate, prin utilizarea unor codoşi şi trădători de profesie. Această presiune se simte încă de pe acum. Şi nu va înceta!
Acestea sunt încă patru argumente, din zecile existente, care mă conduc spre concluzia că, pentru viitorul apropiat, militarii nu se pot aştepta la nimic bun.
Revin şi spun, extrem grav este faptul (evident!) că nimeni nu-i preocupat de soarta OAMENILOR din armată. De soarta INSTITUŢIEI. Fiindcă, în acest moment important pentru ei, militarii nu mai au susţinători. Armata nu are susţinători. Aşa cum ar trebui să aibă în mod normal, conform Constituţiei şi legii. Preşedintele-Comandant al Forţelor Armate, primul responsabil de soarta armatei, tace. Nu-l interesează soarta militarilor. Nu mai are nevoie de votul lor. Prim-ministrul, nu se ştie din care motiv, îi urăşte din toţi rărunchii. Armata şi pe militari. Ministrul de resort are alte priorităţi şi oricum nu-şi poate depăşi condiţia de dependenţă politică, în raport cu care drepturile şi cerinţele reale ale instituţiei pe care o conduce devin secundare.
Politicienii responsabili sunt deja reduşi la tăcere. Dovada? Rezultatul votului din parlament cu care a fost adoptată legea ciuntirii pensiilor, practic numai pentru militari!
Militarii se simt singuri, cu toate veniturile reduse în mod nejustificat, ameninţaţi de putere, neinformaţi despre soarta lor, umiliţi prin voinţa politică a guvernanţilor, cu populaţia asmuţită împotriva lor. Fără putinţa legală de a protesta, de a riposta, de a se apăra, de a-şi striga nemulţumirea, de a-şi cere înapoi drepturile furate.
Iată motivele pentru care mă întreb : „Armata, încotro?”
Rămân la întrebare, deoarece nu aş dori să accept concluzia spre care faptele, tot mai evident, ne conduc. Aceea că se doreşte şi se va realiza distrugerea definitivă a unuia din pilonii de bază ai oricărei naţiuni care se vrea liberă şi independentă, ARMATA sa. Unica certitudine a libertăţii unui popor!
Rămân la întrebare pentru că, în ciuda realităţii crude, mă încăpăţânez să cred că poporul român nu poate permite accesul şi menţinerea la putere al unor politicieni atât de incapabili. Ca să nu spun inconştienţi şi rău intenţionaţi! Deşi poporul tocmai asta face, de peste douăzeci de ani!
Deci, din nou: „Încotro?”
Sursa: www.teopal.com
ARMATA, ÎNCOTRO?
Ce se va întâmpla cu militarii? Nimeni nu cunoaşte cu exactitate. Nimic, dar absolut nimic nu este sigur. Înafara perspectivei dezastrului. Ei, militarii activi, în rezervă sau retragere, nu ştiu ce se va întâmpla azi. Cu atât mai puţin, mâine. Amputarea drastică a soldelor a devenit o realitate. 25% din soldă înseamnă traiul pentru o săptămână a familiei, furat în fiecare lună! Creşterea ucigătoare a preţurilor, tăierea celorlalte sporuri, mai adaugă câteva zile de foame. Militarii în rezervă, prin tăierea cu până la 60% a pensiilor militare, vor îngroşa rândurile celor condamnaţi la inaniţie.
Dacă pentru ceilalţi bugetari s-a prevăzut, măcar de formă, o oarecare posibilitate de revenire la normalitate iar pensiile nu vor putea fi atinse, pentru militari lucrurile stau cu mult mai rău. Nu mai au speranţă! Nici un reprezentant al conducerii M.Ap.N., factor politic sau militar, nu iese public să lămurească situaţia. Se pare că nu şi-au dat seama că dedesubt, acolo unde bate inima soldatului, cazanul clocoteşte. Militarii au parte doar de tăcere. Vinovată
Nici acest ministru politico-general, nici responsabilii militari de carieră, cum sunt şeful SMG şi adjuncţii săi, nu pot înţelege că este de datoria lor să limpezească apele. Să scoată din cazărmi frământarea şi incertitudinea, dezastruoase pentru orice sistem militar. Să-şi respecte subordonaţii, să arate că le pasă de modul în care ei trăiesc şi vor trăi. Să caute şi să găsească soluţii spre normalitate.
Guvernanţii? Ce fac ei? Primul ministru ameninţă. Este supărat, rău. Nu ştim de ce. Dar ştim precis pe cine. Pe poporul român. Şi pe militarii români. Cei care, după opinia sa, mănâncă banii ţării de pomană. De ce? Fiindcă nu se află toţi pe front, în tranşee, ca să-şi merite solda. În logica domniei sale, doar de aia sunt militari, ca să lupte. Nu sunt în război, nu mănâncă. Ca urmare, fiindcă e pace, au salarii nesimţite şi pensii nesimţite. Necuvenite! Atât poate mintea premierului, dumnealui atât spune…
Preşedintele, comandantul Forţelor Armate, iniţiatorul tăierii salariilor şi pensiilor militarilor (vezi declaraţia Elenei Udrea), care a numit generali cu ghiotura mai ales dintre slugile politice, se miră că sunt prea mulţi generali în clădirea ministerului apărării. La fel ca şeful guvernului, preşedintele constată că aceşti generali nu au luptat în nici un război. Când să fi luptat? O fi fost România angajată în vreun război în ultimii 65 de ani şi noi nu am aflat. Sau, dacă avem militari pe teatrul de acţiuni din Afganistan înseamnă că suntem în război cu Afganistanul şi jumătate din cei aflaţi acolo ar fi trebuit să fie generali? Ce o fi gândit domnia sa? Poate clădirea ministerului apărării, în opinia preşedintelui, ar trebui să fie „plină” cu politruci şi să mai existe doar ici-colo câte un gradat de rang inferior. Nu i-a spus nimeni preşedintelui că armata, într-o ţară normală, e condusă de generali? Şi că de la nivelul ministerului, din clădirea aceea, se coordonează viaţa armatei?
Mulţi, puţini, generalii sunt numiţi de preşedinte, adică de mintea, mâna şi stiloul domniei sale! Şi în ultimii cinci ani, domnul preşedinte a tot „fabricat” generali. Când a avut interes s-o facă. Acum, când este la ultimul mandat, se miră că sunt prea mulţi.
Ministrul Gabriel Oprea, este foarte ocupat cu partidul său, care se pare că nu o duce prea bine. Face vizite politico-propagandistice în toată ţara şi afirmă că luptă să salveze naţiunea. Pentru drepturile militarilor nu se mai bate domnul Oprea. Nici nu mai demisionează dacă sunt reduse veniturile militarilor, din rândul cărora se laudă că face parte. Chestia cu demisia şi cu drepturile de neatins ale subordonaţilor, strigate ferm în parlament, cărămida cu care se lovea de zor în piept, promisiunile făcute în faţa a mii de militari, reprezintă etape depăşite politic. Acum i-a trecut! A uitat.
La ce să se aştepte militarii? La nimic bun. Şi am argumente. Altele decât cele de mai sus. Evidente, în opinia mea:
Premierul Boc, lovit în constituţionalismul său original de Decizia Curţii Constituţionale, a hotărât să se răzbune pe români. În acest context, militarii vor fi ţinta predilectă. Pentru că au mai rămas aproape singurii din pensia cărora se poate înfrupta, demonstrând omenirii câtă dreptate a avut cu deviza „moarte pensionarilor!” Întrucât la alte pensii nu prea mai are acces, conform tradiţiei bocăneşti, se va răzbuna aici. O să le arate el militarilor! Şi mai ales celor ce au avut funcţii importante şi merite în organizarea şi conducerea acestei instituţii. Domnul Boc va face în aşa fel ca de la general la soldat să aibă acelaşi venit. Va democratiza armata, la pensii. Şi o va bagateliza, la salarii. Pentru prima dată în istorie va fi anulată o lege militară esenţială, aceea a ierarhiei militare.
Sistemul de recalculare a pensiilor militare rămâne neclar. Lăsat la discreţia incapacităţii ministrului Şeitan, verocităţii ministrului Vlădescu, nepăsării intolerabile a ministrului Oprea şi relei intenţii, urii premierului. Mă întreb. De ce nu trebuie ca fiecare militar în rezervă sau retragere să cunoască din vreme cum i se va recalcula lui, personal, venitul? De ce să nu ştie care este baza de calcul şi dacă aceasta este corectă, echitabilă, încadrată în legi, conformă activităţii lui de-alungul anilor? De ce să nu afle de pe acum cu cât i se va ciunti venitul său legitim? Cred că răspunsul e simplu, clar. Pentru că va fi un dezastru! Pentru fiecare dintre ei. Se doreşte punerea în faţa faptului împlinit.
Tăcerea şi lipsa de reacţie a militarilor activi va permite luarea oricăror măsuri, oricât de samavolnice. Aceştia nu vor, ori nu pot înţelege că din moment ce toate legile care le recunoşteau drepturile fireşti sunt încălcate, de însuşi cel care ar trebui să-i protejeze, de către STATUL român, este anormal ca ei să le mai respecte. Poate militarii activi, aşa cu pare firesc a fi, nu doresc ca prin refuzul respectării legii să destabilizeze un stat aflat deja în prăbuşire. Însă, trebuie să aibă în vedere că politicienii puterii nu se vor sfii să considere tăcerea militarilor activi drept accept şi complicitate. Ei, militarii, vor deveni astfel complici la dezastru. Pentru prezentul şi mai ales pentru viitorul armatei, pierderile vor fi incalculabile şi cu consecinţe de neimaginat azi.
Singura rezistenţă reală, vizibilă, aceea a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), va fi tot timpul atacată. În scopul diminuării influenţei sale în rândul militarilor şi a stopării creşterii puterii sale sindicale, care poate deveni o forţă de temut. Cum? Prin măsuri politice oneroase, prin discreditarea liderilor, prin atacuri bine orhestrate, prin utilizarea unor codoşi şi trădători de profesie. Această presiune se simte încă de pe acum. Şi nu va înceta!
Acestea sunt încă patru argumente, din zecile existente, care mă conduc spre concluzia că, pentru viitorul apropiat, militarii nu se pot aştepta la nimic bun.
Revin şi spun, extrem grav este faptul (evident!) că nimeni nu-i preocupat de soarta OAMENILOR din armată. De soarta INSTITUŢIEI. Fiindcă, în acest moment important pentru ei, militarii nu mai au susţinători. Armata nu are susţinători. Aşa cum ar trebui să aibă în mod normal, conform Constituţiei şi legii. Preşedintele-Comandant al Forţelor Armate, primul responsabil de soarta armatei, tace. Nu-l interesează soarta militarilor. Nu mai are nevoie de votul lor. Prim-ministrul, nu se ştie din care motiv, îi urăşte din toţi rărunchii. Armata şi pe militari. Ministrul de resort are alte priorităţi şi oricum nu-şi poate depăşi condiţia de dependenţă politică, în raport cu care drepturile şi cerinţele reale ale instituţiei pe care o conduce devin secundare.
Politicienii responsabili sunt deja reduşi la tăcere. Dovada? Rezultatul votului din parlament cu care a fost adoptată legea ciuntirii pensiilor, practic numai pentru militari!
Militarii se simt singuri, cu toate veniturile reduse în mod nejustificat, ameninţaţi de putere, neinformaţi despre soarta lor, umiliţi prin voinţa politică a guvernanţilor, cu populaţia asmuţită împotriva lor. Fără putinţa legală de a protesta, de a riposta, de a se apăra, de a-şi striga nemulţumirea, de a-şi cere înapoi drepturile furate.
Iată motivele pentru care mă întreb : „Armata, încotro?”
Rămân la întrebare, deoarece nu aş dori să accept concluzia spre care faptele, tot mai evident, ne conduc. Aceea că se doreşte şi se va realiza distrugerea definitivă a unuia din pilonii de bază ai oricărei naţiuni care se vrea liberă şi independentă, ARMATA sa. Unica certitudine a libertăţii unui popor!
Rămân la întrebare pentru că, în ciuda realităţii crude, mă încăpăţânez să cred că poporul român nu poate permite accesul şi menţinerea la putere al unor politicieni atât de incapabili. Ca să nu spun inconştienţi şi rău intenţionaţi! Deşi poporul tocmai asta face, de peste douăzeci de ani!
Deci, din nou: „Încotro?”
Sursa: www.teopal.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
